Exemplu de conversație în coaching

La ce te-ai gândit prima dată când ai auzit de coaching? Îmi amintesc că eu eram foarte curioasă să aflu cum decurge în practică o astfel de conversație. Voiam efectiv să aud o succesiune de replici sau fraze, să înțeleg cum poate acest stil conversațional preluat cumva din lumea sportului, să producă schimbări atât de majore, de natură să revoluționeze întreg mediul de business și viața în general.

Voi schița în cele ce urmează cel mai elocvent exemplu practic de conversație de coaching în opinia mea, exemplul care m-a și convins cu mai bine de un deceniu in urmă: coachingul poate provoca în noi schimbări radicale. Așa că am reluat mai jos analogia lui Sir John Whitmore cu lumea tenisului, acolo unde probabil a și luat naștere coachingul modern.

Vom urmări o discuție între un sportiv ce urmărește să-și crească performanța prin stimularea concentrării și vom analiza ce variante are antrenorul lui de tenis pentru a stimula atenția și concentrarea în sportivul său.

Să începem cu variante simple de îndemnuri din parte antrenorului: "Nu pierde mingea din ochi!" sau " Fii cu ochii pe minge!" Și cu siguranță e foarte important ca jucătorii să facă asta, altfel n-ar avea cum să joace partida. Dar oare imperativul antrenorului " Fii atent la minge!", chiar asigură privitul constant al mingii? Și aici puteți ieși puțin din exercițiul autorului și să găsiți corespondentul întrebării în viața voastră profesională. În experiența mea de om de vânzări, am auzit de multe ori: "Fii atent la nevoia clientului!" sau "Fii cu ochii pe reacția lui!" Sau am putea găsi analogii și in relația noastră cu copiii. De câte ori nu ați auzit părinți care exclamă: “Uită-te pe unde mergi! Fii atent să nu cazi!” sau “Fii atent să scrii literele mai mici! Vezi să nu depășești iar marginile!” și putem continua așa, luând la rând toate aspectele din viața noastră.

Bineînțeles că dacă aceste discuții ar reuși să ducă la rezultatul dorit, mult mai mulți dintre noi am excela în toate activitățile. Dar dacă a-i cere cuiva să facă ce trebuie nu duce la efectul dorit, ce o va face, totuși? Haideți să încercăm și câteva exemple de întrebări: " Te uiți după minge?" sau: "De ce nu ești cu ochii pe minge?". Aici, în funcție de tonul folosit, vom primi și un răspuns mai mult sau mai puțin defensiv din partea interlocutorului nostru. Și poate ne va spune chiar și motivul pentru care n-a fost atent, dar va fi tot din perspectiva defensivă, care nu îl ajută să se schimbe. Dacă lucrezi în vânzări, probabil corespondentul, la fel de inutil, ar fi: “Clienții trimit semnale de cumpărare, de ce nu ești atent la ce spun ei?!”

Evident, cele de mai sus sunt întrebări cu impact în influențarea stării interlocutorului, dar nu de maniera constructivă. Sunt șanse mari să genereze autocritică sau chiar să dăuneze stimei de sine și în plus, nu garantează nici măcar că jucătorul se uită la minge/ vânzătorul la client, cu atât mai puțin creșterea nivelului de concentrare sau calitatea concentrării.

Iar acum gândiți-vă la efectul pe care l-ar avea următoarele întrebări de coaching ale lui Sir John Whitmore, care odată adresate, promovează pe termen lung atât atenția, cât și gândirea proactivă și concentrată în interlocutor: " În ce direcție se învârte mingea, pe măsură ce se apropie de tine? Se învârte mai rapid sau mai lent după ce sare, de această dată, de fiecare dată? Cât de departe este de adversar atunci când poți să începi să vezi în ce direcție se învârte? " Principii și practici pentru coaching și leadership - Sir John Whitmore.

Și acum adaptați întrebările, în domeniul vostru de activitate!

Dacă ești interesat de dezvoltare personală, programează o discuție gratuită (15-20 minute), în care să schițăm un plan de explorare a abilităților tale și valorizare a deficiențelor. Și cel mai important, să dezvăluim resurse pe care nu le-ai descoperit încă!

Previous
Previous

Ne căutăm sensul vieții

Next
Next

Mituri despre fericire